miercuri, 25 noiembrie 2015

Un viitor cu tineri educaţi...

De curând am citit un articol din Buletin de Europa, care a reuşit să îmi transmită un mesaj clar şi concis legat de societatea în care trăim: "trebuie să rezolvăm problemele de bază: alfabetizarea, competenţele numerice şi competenţele TIC". Mi-am propus să dezbatem împreună acest subiect, să îl înţelegem şi apoi să realizăm care este importanţa sa.

Relaţia economie-educaţie!


Câteva obiective ale strategiei Europa 2020 sunt bazate pe această relaţie dintre economie-educaţie. Ce se înţelege şi ce anume se urmăreşte prin aceasta? Ei bine, această relaţie este consolidată pe ideea de o "creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii", rezultând "crearea locurilor de muncă necesare pentru o societate bazată pe cunoaştere." Oamenii ar trebui să realizeze că pionul principal al vieţii sunt ei, că orice individ poate să aibă o influenţă majoră asupra altuia prin comportament, limbaj, personalitate sau atitudine. Toate puse cap la cap demonstrează faptul că investiţia în cultură şi educaţie merită eforturi mari, deoarece "cea mai bună resursă de care dispunem" sunt oamenii. 

Orientare spre viitor!

Viitorul nu ar avea niciun sens fără trecut şi prezent, făcând o analiză şi citind datele prezentate în articolul menţionat, am observat că atât şomajul în rândul tinerilor, cât şi faptul că prea mult tineret părăseşte prea timpuriu şcoala sunt probleme grave ale Uniunii Europene. Totuşi aceste probleme pot fi remediate printr-o mobilizare mai bună, prin care se urmăreşte o "reformă a învăţământului superior", "încurajarea universităţilor să îşi diversifice sursele de venituri" şi oprtunitatea de a studia în alt stat membru (prin programul Erasums+). În 2010, Comisia Europeană a lansat "Tineretul în acţiune", o iniţiativă reprezentativă destinată să-i ajute pe tineri să dobândească abilităţile şi competenţele, cunoştinţele şi experienţa necesară pentru a obţine un loc de muncă.

Studiile Comisiei arată că, până în 2020, 35 % dintre noile locuri de muncă vor necesita calificări de nivel înalt și 50 % vor necesita calificări de nivel mediu. De aceea, "Tineretul în mişcare" are ca scop atingerea principalelor obiective ale strategiei Europa 2020:

- reducerea de la 15 % la 10 % a proporției de persoane care părăsesc școala de timpuriu;
- sporirea proporției de tineri cu educație terțiară sau echivalentă, de la 31% la cel puțin 40%;

- ocuparea locurilor de muncă în proporție de 75 % pe parcursul următorilor 10 ani, prin asigurarea că tinerii au competențele necesare pentru locurile de muncă de mâine.

Educaţie. Muncă. Progres.


Unele state membre au "reale progrese în ceea ce priveşte alfabetizarea şi ar trebui să învăţăm de la acestea", chiar dacă Europa a avut o perioadă de regres, prin noi politici adoptate se doreşte extinderea oportunităților de mobilitate în scop educațional la toți tinerii din Europa, astfel colborând cu alte persoane, "fac schimb de idei şi explorează o nouă cultură".

Concluzionând, economia mai bună la nivel european presupune investiţia în tineret, astfel oferindu-le acestora o integrare pe piaţa muncii şi totodată o "îmbunătățirie a performanței pe piețele lor de muncă". Însă, mă întreb şi eu ceea ce a întrebat doamna Androulla Vassiliou, Comisar European pentru Educaţie, Cultură, Multilingvism şi Tineret în perioada 2010-2014:

"Tinerii noştri primesc pregătirea necesară pentru a răspunde exigenţelor de mâine?"


Sursă: secţiunea INTERVIU, Buletin de Europa - nr. 9, publicat în octombrie 2010.



miercuri, 18 martie 2015

Joc de cuvinte, acum tu alegi...

Una dintre frumuseţile vieţii este că noi alegem cum să ne conturăm şi cum să oferim culoare umbrelor ce inundă viaţa cotidiană.

Noi suntem stăpânii noştri şi a vieţii noastre, avem puterea de a decide şi de a depăşi orice limită impusă. Limitele sunt linii imaginare ce blochează mintea umană, singura limită reală este cea oferită de trup, pe care trebuie să-l îngrijim cu mai multă atenţie, căci el este gazda conştiinţei noastre. Toţi avem aceeaşi esenţă, provenim dintr-o forţă divină, o energie supremă a iubirii şi a bunătăţii, pe care o numim Dumnezeu.

Totul este adevăr şi minciună. Minciuna e adevăr, adevărul e minciună, cum poţi să le recunoşti? Un om raţional ar răspunde printr-o definiţie, un om înţelept ar spune "Nu ştiu!". Nu ştim nimic din ceea ce ştim, totul e incertitudine. Cum pot fi sigură de asta? Ei bine, nu sunt. Dacă am vedea că acest joc al cuvintelor este un joc al aparenţelor în care ne îmbrăcăm noi viaţa şi purtăm aceste haine de secole întregi, poate ne-am descoperi goliciunea. 

Aparent, pare prostesc ceea ce spun, asta e şi ideea. Primul pas este să îţi pui tu semne de întrebare, îndoiala aduce cu ea răspunsuri mult mai profunde decât certitudinea. Concretul e concret, pentru că aşa vrei tu. Totul e după cum vrei tu să percepi şi să accepţi.

Tu eşti ceea ce eşti pregătit să fii, însă poţi fi mai mult de atât.


Dezbracă-te de hainele credinţei false şi iubeşte sincer, acceptă-te şi întoarce-te la originara ta natură. Elimină frica, ea nu există, frica e o iubire întoarsă la 180 de grade.

Odată cu el, fiecare om, vine cu o încărcătură energetică, cu o poveste şi cu anumite "cadouri" ce le împarte oamenilor din viaţa sa. Tu alegi ce împarţi şi ce primeşti. 

Tu îţi croieşti drumul tău în viaţă, vei avea de ales între drumuri cunoscute sau drumuri incerte şi neexperimentate, dar ce determină alegerea tipului de drum? Frica şi iubirea. Toate emoţiile izvorăsc din cele două mari legi ale sufletului. 

Singura diferenţă e diferenţa de grade.


Tu vezi dintr-un anumit unghi, iar celălalt dintr-un unghi opus ţie. Ce te face să crezi că ceea ce priveşti tu e realitate, iar ceea ce vede el e iluzie? Oare rolurile nu se pot inversa?

Asta e frumuseţea vieţii, să realizezi că nu există limite, că există o multitudine de realităţi, că totul poate fi schimbat la 180 de grade, că frumuseţea vieţii o poţi accesa oricând doreşti, doar schimbă-ţi unghiul de observare. Fii optimist, jocul adevărat e să găseşti piesele ce lipsesc, ele duc spre tine.


miercuri, 18 februarie 2015

Nimic nu e ceea ce pare.

Încercând să pun "cărămidă cu cărămidă" în dezvoltarea mea personală, am ajuns la o concluzie total nefirească, în general, pentru mintea umană, ci anume că trăim într-o realitate iluzorie, că fiecare om îşi construieşte propria realitate. Tot ceea ce ştim noi trece printr-un anume "filtru senzorial", apoi informaţia este studiată de raţiune, pentru a da un înţeles acesteia. Până acum nimic nou, nu? 



Problemele existenţiale şi tot ceea ce ţine de lumea înconjurătoare au fost mereu frământările mele, crezând că totul are o explicaţie (probabil- are), că logica şi intelectul îmi pot oferi răspunsuri şi dovezi clare. Însă, având tot mai des întrebări de tipul "De ce...?", iar răspunsurile mereu se lăsau aşteptate, am început să citesc diverse articole, să mă documentez şi am apelat la ştiinţă- eu fiind pasionată de aceasta şi  fiind sigură că adevărul este cunoscut doar prin ea. Ei bine, ce răspunsuri ne oferă ştiinţa despre realitatea în care trăim? Analizând principiile fizicii cuantice, ştiinţă bazată pe studiul atomului, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că nu ştim nimic despre realitate, deoarece în lumea atomică se întâmplă lucruri care sfidează logica şi raţiunea.

Exemple care sfidează raţiunea:
  • aşa numita "problema măsurării" -care spune că atomii nu există decât atunci când cineva se uită la ei, realitatea fiind doar o construcţie a percepţiilor noastre;
  • particulele subatomice pot fi în mai multe locuri în acelaşi timp;
"Când cineva studiază proprietățile atomilor descoperă că realitatea este mai stranie decât și-ar fi închipuit oricine. Particulele au într-adevăr posibilitatea, într-un anumit sens, de a se afla simultan în mai multe locuri." (cf. Alan Guth, profesor la Institutul de Tehnologie al (statului) Massachusetts)
  •  energia liberă, energie extrasă din vid. Mmm... cum din vid? Vidul nu e vid? În urma efectului Casimir se pare că în vidul cuantic "iau constant naştere diverse "chestii" cu o durată foarte scurtă de viaţă", astfel în vid există o activitate energetică, în care particule apar din nimic şi dispar în momentul imediat următor.
Bun, aceste concluzii sunt greu de "digerat" de oameni, asta ar însemna că tot ceea ce ştim ne demonstrează că nu ştim nimic, după cum spunea înţeleptul Socrate "Ştiu că nu ştiu nimic şi nici măcar asta nu ştiu.". 


Universul...?!

Cu toţii vrem să ştim de unde a venit materia din care s-a format Universul, însă răspunsul întrebării este enigmatic, lăsând la aprecierea fiecărui om să creadă ceea ce este pregătit să perceapă. Fizica cuantică explică prin teoria Big Bangului originea Universului, teorie greu acceptată de comunitatea ştiinţifică, care spune că Universul a apărut din nimic, în urma unui act extraordinar, pe care raţiunea nu poate să îl înţeleagă, deoarece înţelegerea acestuia ar însemna ca raţiunea să meargă înainte de Big Bang, aceasta neexistând în acel timp. Însă, să nu uităm, că ştiinţa este în luptă continuă cu religia, deoarece una presupune fapte dovedite şi înţelese de mintea umană, iar cealaltă presupune doar credinţă. Eu consider că toate aceste lucruri interpretate prind aceeaşi nuanţă. Ştiinţa a încercat ani la rând să demonstreze că originea Universului este într-un mod diferit de cel enunţat în religie, însă în urma concluziilor majoritatea oameniilor de ştiinţă au acceptat existenţa unei Divinităţi, unui Creator al spaţiului şi-al timpului. Totul ţine de percepţie, nimic nu e cert. 

Noi căutăm răspunsuri, însă oare răspunsurile nu sunt în noi?




marți, 10 februarie 2015

Cel mai frumos cadou: timpul!

Timpul, din punct de vedere al filosofiei, este "un flux neîntrerupt, ireversibil, care nu poate curge decât într-o singură direcție". Bun, din această definiţie tragem concluzia că timpul reprezintă o resursă finită. Fiind o resursă finită, acesta trebuie organizat astfel încât să beneficiem de el. 

Foarte des aud expresia: "Nu am timp!"- cea mai plauzibilă scuză pe care o folosim cu toţii pentru a ne scuti de ceva. Noi gestionăm timpul, nu el pe noi, deci timp ar fi, dacă am vrea cu adevărat. Majoritatea oamenilor îşi "consumă" timpul pe ceea ce consideră ei mai important, însă sunt acele lucruri importante şi utile lor?

Un prims pas spre o schimbare în viaţa ta este să îţi organizezi activităţile şi timpul într-o aşa manieră încât tu să te simţi împlinit şi util. Totul constă într-un echilibru, nu te panica dacă oferi puţin timp şi unui lucru mai banal. A avea o viaţa prea strictă, te face să devii rigid, uitând cum e să acţionezi spontan şi creativ. 

Oferă-ţi ţie acest frumos cadou, timpul.


Da, acordă-ţi timp suficient şi ţie, uitând de expresia "timpul reprezintă bani", deoarece aceşti bani nu îţi vor umple golul pe care îl simţi în urma neîmplinirii tale sufleteşti. Ce înseamnă să îţi acorzi ţie timp? Înseamnă să faci ceea ce îţi place, să te rupi de realitatea aceasta iluzorie în care trăim şi să te conectezi la partea ta spirituală. Cum? Fă diverse exerciţii fizice, oferă-ţi momente de meditaţie, de cunoaştere a sinelui, vizionează un film motivaţional, o comedie, un film romantic, fă plimbări în natură, mergi cu bicicleta sau cu rolele, citeşte o carte bună, învaţă să cânţi la un instrument muzical, învaţă o limbă străină, râzi şi încarcă-te de energie pozitivă. Sunt multe forme de a folosi timpul pe care îl ai în favoarea ta. Orice acţiune care creează în urma sa o stare de dispoziţie bună este o acţiunea potrivită şi utilă. 

Un cadou drag pentru un om drag!

Da, şi timpul pe care îl acorzi unui alt om decât ţie reprezintă un cadou, dar nu orice cadou, un cadou preţios şi incomparabil cu oricare altul. Aşa că nu uita să mulţumeşti oamenilor care îţi oferă puţin din timpul lor şi fii la fel de binevoitor, dăruieşte-le şi tu timpul necesar. Timpul petrecut alături de cei dragi ţie are dublă conotaţie, el însuşi reprezintă atât un cadou pentru ceilalţi, cât şi un cadou oferit ţie, pentru că astfel tu înveţi cum să îţi manifeşti iubirea, solidaritatea, compasiunea sau multe alte stări pozitive, pe scurt: te dezvolţi ca om spiritual. 


Învaţă să fii selectiv în acţiunile tale, cântăreşte-le atât raţional, cât şi emoţional, adu-le la un numitor comun şi valorifică-ţi timpul astfel încât să nu neglijezi ceva ce ar putea provoca un efect negativ în viitor. Nu uita că "Nimic nu este întâmplător!", totul este descris prin cauză şi efect. Apreciază şi fii conştient de importanţa timpului, fă schimbarea potrivită pentru a deveni ceea ce ai fi dorit să fii. Este important să faci toate lucrurile la timpul potrivit, nu te grăbi, însă nici nu amâna.

Lasă-ţi raţiunea şi intuiţia să "comunice", oferă-le libera exprimare. Eliberează-te de prejudecăţi şi acceptă ideea că nimic nu este greşit, pentru că fiecare om vede doar ceea ce este pregătit să vadă, totul ţine de percepţie, chiar şi timpul. 

Sursă definiţie timp: http://ro.wikipedia.org/wiki/Timp

joi, 5 februarie 2015

Cine sunt eu? Cine eşti tu?

De multe ori, mă trezesc cu această întrebare, problema existenţială fiind regăsită în viaţa oricui. Această trezire din somnul adânc al ignoranţei ne oferă şansa de a experimenta cele mai intense trăiri. Cum poţi cere unui alt om să te cunoască, când tu nu eşti sigur că ştii cine eşti? Sau eşti sigur? Crezi că te cunoşti suficient de bine?

De ce trăim într-o societate plină de oameni mascaţi?


Oamenii de azi se cred prezenţi la un bal mascat; toţi, aparent, îşi expun cea mai frumoasă mască, îşi prezintă valorile după care se ghidează şi „îmbată” lumea cu frumoase poveşti ce se doresc a fi auzite. Uite aşa eşti prins în această capcană şi uiţi cine eşti, îţi dai seama că faci lucruri pe care nu ai fi fost niciodată capabil să le faci, dar dacă nu ai fi fost niciodată capabil să le faci, de ce le-ai făcut? Mmm... bună întrebare, nu?

Având atâtea măşti, cum poţi ştii cine eşti? Ah, tu crezi că eşti cel real mereu? Probabil, că asta am crezut-o şi eu de multe ori, însă involuntar, am fost prinsă în acest joc al faţadelor. Cum am fost prinsă? Simplu. Din dorinţa de a nu-mi expune slăbiciunile, din dorinţa de a nu eşua, din dorinţa de a fi omul care să nu dezamăgească. Ce vreau să spun prin asta? Vreau să spun că mi-am ascuns cele mai nedemne însuşiri ale mele, pe care eu le consideram dureroase, practic, fugeam de mine. Tu oare nu ai fugit de o parte din tine?

Fiecare om are anumite valori şi principii, care îl definesc, aparent. Poate că aşteptările celorlalţi te depăşesc, dar ce e rău în asta? Eşti om ca şi ceilalţi, omul este o fiinţă duală (bine-rău), trebuie să privească această dualitate ca un întreg. Nimic din ceea ce eşti, nu poate să te facă să te simţi ruşinat, orice slăbiciune a ta o poţi transcende, o poţi valorifica în ceva bun. De fapt, a eticheta şi a separa bunul de rău, e primul pas spre a te îndepărta de ceea ce eşti tu. Oameni dragi, nimic nu este bun sau rău, însă totul este bun şi rău.

De ce criticăm şi judecăm?

Critica poate fi constructivă, însă şi distructivă- tu ai puterea de a-ţi exprima părerea, care te defineşte, dar cu ce drept ai judeca tu un om? Poţi fi tu coordonatorul vieţii altora? Această supremaţie care şi-o însuşesc anumiţi oameni îi determină să devină ceea ce nu îşi doresc, provocând un dezechilibru al energiilor şi, de aceea, uneori se trezesc cu sentimentul că le lipseşte ceva, că au „un gol în suflet”. Acel „gol” este chiar propriul sine, ei nu se regăsesc pe ei; au dobândit totul, neglijând esenţialul, fără de care nu poţi descoperi pacea interioară.


Răul nu există.

Eu nu cred în rău, nimic nu este greşit în această viaţa şi totul poate fi justificat printr-o acţiune cauză-efect. Consider că tot ceea ce întâmpini în viaţă este un efect a ceea ce ai transmis universului. Uneori te afli în situaţia în care spui: „Nu este corect, nu meritam asta!”, dar tu ai fost corect mereu? Oare nu te-ai lăsat prins de subiectivitate şi ai judecat după propriile valori şi credinţe? De ce crezi că ceea ce spui tu este mai însemnat decât ceea ce spun alţii? Pentru că spui tu, nu?

Adevărul este o iluzie, atâta timp cât tu te minţi singur că ştii cine eşti. Priveşte adânc în sufletul tău, meditează asupra ta, observă-ţi acţiunile, vă o retrospectivă a tot ceea ce ai transmis şi ceea ce ai gândit, acceptă-te cu bune şi cu rele, recunoaşte că şi tu ai slăbiciuni, eliberează-te de prejudecăţi, nu compara nimic şi pe nimeni cu ceva, respectiv cineva, dezvoltă în tine sentimentul de compasiune şi nu privi cu supremaţie pe nimeni.


Nu contează ce cred alţii, atâta timp cât tu te simţi împăcat cu tine.

Odată ce ai atins acea linişte spirituală, după ce „te-ai privit în faţă pe tine”, tu fii aşa cum te-ai redescoperit, acţionează cum vrei tu, nu cum ar fi vrut alţii. Fiecare om are dreptul de a alege, tu ai ales să fii tu şi asta e credinţa ta, tu crezi în tine, atunci nu te lăsa dezamăgit că ceilalţi nu văd în tine ceea ce vezi tu. Fiecare om vede diferit, iar cei care îşi doresc să vadă sinele tău real, vor face asta.

Nimic nu este întâmplător în viaţă, iar orice om prezent în viaţa ta îşi are rolul său, tu fii aşa cum eşti şi îmbrăţişează la rândul tău sinele real al celorlalţi, ajută-i să se cunoască, arătă-le ce „comoară” frumoasă este în ei.

miercuri, 4 februarie 2015

Călător prin lume...

Aşa ne simţim cu toţii, călători prin această lume, călători ai vieţii, dar pentru ce călătorim? De ce o facem? Călătorim din plăcere sau pentru că trebuie? Cine a ales destinaţiile călătoriei? Cine este "păpuşarul" care trage sforile călătoriei tale? 



Viaţa este o călătorie plină de peripeţii, tu cu ce "bagaj" vei termina călătoria vieţii tale?

Dacă cuvântul "bagaj" l-ai asociat unor lucruri materiale, atunci nu eşti pe drumul potrivit. "Bagajul", de care am amintit, este unul emoţional şi mental, încărcat de toată energia care ai împrăştiat-o, implementat-o şi ai dobândit-o pe parcursul călătoriei tale.

Cu toţii ne dorim o viaţă liniştită şi lipsită de griji. Însă grijile, pe care le avem, sunt cu adevărat temătoare? Reprezintă un sfârşit de drum? Răspunsul este nu la ambele întrebări, căci aceste griji sunt iluzii create de mintea umană, forme care ascund frica, acea frică care ne tulbură liniştea şi ne provoacă un stres continuu. Ce trebuie să faci tu? Să elimini frica, să o învingi. Cum? Privind-o în faţă. (vezi articolul De ce ne este frică?)

Învaţă să fii şi spontan! 

Am discutat într-un articol anterior despre echilibrul emoţiilor şi al raţiunii, personal- îl consider esenţial, deoarece a fi prea raţional duce la apariţia diverselor gânduri, întrebări, analiza mult prea accentuată a tot ceea ce te înconjoară şi dorinţa de a controla totul. Aceste efecte vor produce astfel o nelinişte, o grijă în plus, inutilă. De aceea, uneori este bine să acţionezi spontan, să faci primele lucruri care îţi trec prin cap, să fii liber în acţiuni şi nimic să nu te cenzureze. 

Libertatea reprezintă o responsabilitate.



A fi liber înseamnă să ştii că tu deţii puterea de a alege ceea ce îţi doreşti, de a-ţi crea propria realitate, bazată pe anumite principii şi valori care te definesc. Ceea ce tu primeşti este rezultatul proiecţiilor tale, iar călătoria vieţii tale este proiectată şi văzută prin ochii tăi.

Nu fi călătorul vieţii altora, fii călătorul propriei vieţi, trăieşte viaţa, pe care ai ales-o, cu bune şi cu rele.



În continuare voi prezenta câteva citate motivaţionale, legate pe tema discuţiei acestui articol:
  • “Lasă-ţi mintea să pornească într-o călătorie printr-o stranie nouă lume. Lasă deoparte toate gândurile de până acum despre lume. Lasă-ţi sufletul să se îndrepte într-acolo unde tânjeşti să fii… Închide-ţi ochii şi permite-i spiritului tău să se înalţe, şi vei trăi cum n-ai făcut-o niciodată mai înainte.” (Erich Fromm)
  • "Drumul vieţii este nemaipomenit de întortocheat, şi nici o bucată de drum nu este vreodată la fel ca o alta. Cu toate acestea, ai de învăţat pe parcursul călătoriei şi nu la destinaţie." (Don Williams, Jr.)
  • "Timpul este un tovarăş care merge cu noi într-o călătorie. El ne reaminteşte să ne bucurăm de fiecare clipă, întrucât aceasta nu se va mai întoarce vreodată. Ce lăsăm în urma noastră nu este la fel de important ca felul cum ne trăim clipa." (Jean Luc Picard)
  • "Spui că ai nevoie de ajutor. Ajutor pentru ce? Ai tot ce-ţi trebuie pentru extravaganta călătorie care este viaţa ta." (Carlos Castaneda)
  • "Îmi place o persoană care îmbrăţişează viaţa; care vrea să pornească într-o călătorie lungă, dar nu are niciun plan şi nicio destinaţie în minte. Un bărbat aventuros, deschis conceptului de a-şi trăi viaţa în prezent."  (Jill Hennessy)
  • "Viaţa este o călătorie; du-o la bun sfârşit!" (Bhagavad Gita)
  • "Spiritul adevaratei călătorii constă în libertate, perfectă libertate de a gândi, a simţi şi a face tot ce îţi doreşti." (William Hazlitt)
  • "Călătoria de o mie de mile începe cu un singur pas." (Lao Tzu)
  • "Nu primim înţelepciunea mură în gură; trebuie să o descoperim noi înşine după o călătorie pe care nimeni nu o poate în locul nostru şi de care nu ne poate scuti nimeni."(Marcel Proust)
  • "Experienţa este cel mai bun profesor. Din acest motiv, nu există nici o garanţie că cineva va deveni cu adevarăt un artist. Numai călătoria contează." (Harry Callahan)
  • "Cred că viaţa e o călătorie, de multe ori dificilă şi uneori incredibil de crudă, dar suntem bine echipaţi pentru ea doar în cazul în care ne descoperim talentele şi le îngăduim să înflorească." (Les Brown)
  • "Există o cale simplă demnă de urmat, care îţi apare numai atunci când îti calmezi mintea. Ea te conduce spre o frumoasa călătorie înapoi la sinele tău autentic; perfectul, frumosul Tu." (Bryant McGill)

miercuri, 28 ianuarie 2015

Legiile Universale- pe înţelesul tuturor!

Am aşteptat cu drag să abordez acest subiect, iar pentru cei necunoscători de el va fi un prim pas pentru a înţelege câteva dintre misterele lumii. Legile Universale sunt cuprinse în multe filosofii străvechi si moderne, însă cea mai sugestivă şi cea mai conturată rămâne cea a hermetismului.

 "Hermetismul este prezentarea unui sistem de legi care guvernează întregul Univers, legi imuabile (neschimbătoare), care se manifestă peste tot - material, mental si spiritual. "

Pe scurt, denumirea de hermetism vine de la Hermes Trismegistus (Trismegistus = de trei ori mare), pentru mai multe informaţii, accesaţi:


LEGILE UNIVERSALE (Legile Creaţiei)



1. LEGEA MENTALISMULUI:


"Totul este spirit, Universul este mental."

Această lege explică faptul că tot ceea ce vedem şi ceea ce percepem noi îşi are originea în domeniul mental, astfel există o singură Conştiinţă Universală, o singură Minte UniversalăTot ceea ce percepem noi ca materie, este spirit. Acest spirit nu poate fi explicat şi definit de mintea umană, însă poate fi considerat ca fiind "un spirit universal, infinit şi viu". Toată energia şi toată materia izvorăşte din acest TOT, acest întreg, pe care noi îl numim Univers. Tu faci parte din acest Univers, mintea ta face parte din Mintea Universală. De aceea, sunt atât de multe studii bazate pe puterea minţii, căci viaţa ta este o manifestare a minţii tale. 


2. LEGEA CORESPONDENŢEI:


"Ceea ce este sus este şi ceea ce este jos, Ceea ce este jos este şi ceea ce este sus." 

A doua Lege Universală explică faptul că "există o armonie, un raport constant, o corespondenţă" între planul material, cel mental şi cel spiritual. Tot ceea ce ne înconjoară aparţine acestui TOT, orice om sau orice concepţie umană are acelaşi izvor. Legea corespondenţei îţi transmite ideea de egalitate, ideea de armonie şi echilibru. Acest TOT este unic, este pretudindeni. Eu consider că în noi există un mic univers, noi avem capacitatea de a crea ceea ce ne dorim, tot ceea ce poate fi perceput de om este o oglindire a universului. Concluzionând, închei prezentarea acestei legi cu un citat al renumitului Pitagora: "Toate sunt construite după legile armoniei."

3. LEGEA VIBRAŢIEI: 


"Nimic nu este în repaus, totul se mişcă, totul vibrează."

Această lege explică faptul că Universul este în continuă mişcare, că nimic nu este static, TOTUL este vibraţie. Aceste vibraţii se deosebesc prin frecvenţă, iar veridicitatea principiului a fost demonstrată şi ştiinţific, tot ceea ce ne înconjoară, inclusiv noi- oamenii, suntem energie. Orice emoţie, orice stare, orice gând pe care îl ai vibrează, ele reprezintă energie, iar tu ai posibilitatea de a atrage ceea ce îţi doreşti în viaţa ta. Foloseşte-te de ceea ce ştii şi fă primul pas spre schimbare, gândeşte pozitiv!



4. LEGEA POLARITĂŢII:


"Totul este dublu, orice lucru are doi poli, totul are două extreme, asemănătorul şi neasemănătorul au aceeaşi semnificaţie, polii opuşi au o natura identică însă de grade diferite, extremele se ating, toate adevărurile nu sunt decât semiadevăruri, toate paradoxurile pot fi conciliate."

Această lege ne spune că orice om sau orice lucru este definit prin dualitate. De fapt nimic şi nimeni nu este rău, nimic şi nimeni nu este bun, însă totul este bun şi rău. Noi trebuie să percepem această dualitate ca un întreg, să nu mai separăm lucrurile după bunul plac. Echilibrul interior începe cu acceptarea părţilor tale negative, să fii conştient de existenţa lor şi să alegi să transcenzi acea partea rea. Observaţi că am folosit verbul "a transcende" ( TRANSCÉNDE = A trece dincolo (de un anumit punct, de ceva etc.), a trece peste, a păși peste, dincolo.) , nu a transforma. Trebuie să înţelegem că binele de rău, lumina de întuneric, iubirea de ură, căldura de frig se deosebesc doar prin diferenţa de grade, ele sunt aceleaşi în realitate. 


5. LEGEA RITMULUI: 


"Totul se scurge înăuntru sau în afară, orice lucru are durata sa, totul evoluează apoi degenerează, balansul pendulei se manifestă în toate şi măsura oscilaţiei sale la dreapta este asemanatoare cu măsura oscilaţiei sale la stânga, ritmul este constant."

Această lege explică că orice lucru are o mişcare măsurată, un început şi un sfârşit, ca mai apoi sfârşitul să devină început, iar acest ciclu repetându-se la infinit, însă de fiecare dată într-un alt mediu, sub o altă formă. Acest balans al pendulei este regăsit în orice lucru, totul vine şi pleacă, însă mişcarea nu înceteză niciodată. Acest principiu ne ajută în percepţia vieţii, orice etapă a vieţii noastre la un moment dat se încheie, însă alta începe, trebuie să acceptăm aceste evenimente şi să păşim cu încredere spre ceva nou.



6. LEGEA CAUZEI ŞI A EFECTULUI: 


"Orice cauză are efectul său, orice efect are o cauză, totul se întâmplă conform Legii, hazardul nu este decât un nume dat unei legi necunoscute, sunt numeroase planuri ale cauzalitaţii însă nimic nu scapă Legii."

Această lege explică foarte bine citatul: "Nimic nu este întâmplător.", căci totul se întâmplă conform Legii, cu un scop, totul are o cauză şi un efect, iar "planul superior domină întotdeauna planul inferior". Tot ceea ce ţi se întâmplă în viaţa ta se întâmplă în urma acţiunilor tale. Viaţa pe care o ai defineşte faptele, gândurile şi cuvintele tale. Orice acţiune pe care o faci sau orice alegere pe care o vei lua va avea o consecinţă, va crea un eveniment. Totul este o continuitate, totul se leagă şi nimic nu e la voia întâmplării. Potrivit acestei legi este dezvoltat conceptul de karmă.


7. LEGEA GENULUI: 


"Este un gen în toate lucrurile, totul are principiile sale, Masculin si Feminin, genul se manifestă pe toate planurile."

Această lege transmite ideea că Genul se manifestă în orice, fapt evident în cazul oamenilor şi nu numai. Principiile Masculin si Feminin aduc odată cu ele anumite trăsături specifice, cum ar fi: principiului Masculin este caracterizat prin energie, încredere, logică, intelect şi putere, iar principiul Feminin oferă blândeţea, dragostea, intuiţia şi răbdarea. Însă toate aceste calităţi specifice unui Gen se regăsesc şi în celălalt, totul este o oglindire, nimic nu se separă. Aceste principii luate separat- sunt incapabile să realizeze Procesul Creaţiei. Odată ce vei înţelege importanţa şi sensul acestei legi, te vei simţi complet.


Scopul acestui articol este conştientizarea şi înştiinţarea fiecăruia dintre noi despre potenţialul infinit pe care îl deţinem şi capacitatea de a stăpâni fiecare dintre cele şapte Legi Universale.

Surse de informare:

marți, 27 ianuarie 2015

Să învăţăm să iubim...

Iubirea...?! Ajută aceasta în dezvoltarea noastră personală? Ei bine, ajută! Întrebarea este cum ne ajută şi cum trebuie să privim iubirea? Este foarte simplu de înţeles acest concept, iubirea îţi oferă acea linişte sufletească, este drumul spre fericire, doar că aceasta trebuie să fie prezentă în orice colţ al vieţii noastre.

Iubirea "îmbracă" mai multe forme: iubirea faţă de familie (părinţi, fraţi/surori, fiică/fiu), iubirea faţă de tine, iubirea faţă de persoana de sex opus, iubirea faţă de prieteni, iubirea faţă de oameni, iubirea faţă de animale, iubirea faţă de natură, ş.a.m.d.. 


Ştim să iubim?


Da şi nu, deoarece uităm să iubim tot ceea ce ne înconjoară sau asemănăm iubirea cu obsesia. Nici un aspect al vieţii noastre nu trebuie neglijat, trebuie să iubim sincer, începând cu iubirea faţă de noi înşine până la o simplă vieţuitoare- care îşi are şi ea locul pe această lume. Poate pare exagerat ceea ce spun, însă această "exagerare" apare din cauza faptului că iubirea este înţeleasă greşit. Majoritatea oamenilor s-au obişnuit cu ideea că trebuie să îi iubim numai pe cei apropiaţi nouă (familia, prietenii, persoana iubită de sex opus), ceea ce limitează iubirea. 


Cum privesc eu iubirea?


Iubirea este o energie pozitivă, o formă de manifestare dincolo de corpurile noastre. De aceea, se spune că "iubirea se simte", aceasta fiind o energie, ea este transmisă persoanei pe care noi alegem să o iubim. De exemplu, iubindu-te pe tine, vei simţi mereu că eşti iubit, vei fi "învăluit" de propria energie pozitivă.


Iubirea înseamnă:


  • Înţelegere şi acceptare: un om care iubeşte va fi înţelegător şi va accepta orice decizie a ta, indiferent care ar fi aceasta. 
De exemplu: Mulţi oameni nu deosebesc iubirea şi obsesia, neacceptând ideea despărţirii sau dorinţa de a merge pe un drum diferit faţă de cel dorit de ei. Ei bine, această neacceptare reprezintă egoism şi posesivitate, ceea ce nu înseamnă iubire. Iubirea presupune acceptarea şi respectarea deciziei omului iubit, indiferent că aceasta va fi una dureroasă.
  • Sinceritate: dacă iubeşti vei fi sincer în absolut orice subiect cu omul ales, chiar dacă adevărul poate fi dureros, tu trebuie să fii sincer, căci în viaţă nu totul este "lapte şi miere".
Atenţie! Sinceritate nu presupune răutate sau impunerea propriului tău adevăr. Orice om are dreptul să aleagă, tu îţi vei exprima doar părerea şi vei spune ceea ce crezi tu de cuviinţă, însă ai grijă cum te exprimi. 
  • Compasiune şi iertare: atunci când iubeşti eşti în concordanţă cu sentimentele omului iubit, suferinţele lui fiind înţelese şi compătimite, iar indiferent cât de mult ţi-ar greşi acesta, tu ai datoria de a îl ierta, doar aşa te poţi elibera de resentimente.
Atenţie! A ierta un om nu presupune şi încălcarea demnităţii tale, iubirea nu implică umilinţa. Tu îţi faci datoria de a ierta omul iubit, însă acţiunile tale pe viitor vor fi cele potrivite pentru tine, nu uita că şi tu eşti una dintre persoanele pe care le iubeşti, ai grijă de tine. 
De exemplu: Persoana iubită îţi va fi infidelă, tu din iubirea faţă de el şi de tine, îi vei oferi iertarea- însă această iertare nu constă în reluarea relaţiei cu acel om, ea reprezintă o eliberare. 
  • Bunătate şi frumuseţe: dacă iubeşti, "a fi bun" este cel mai firesc lucru, bunătatea izvorăşte din iubire. Omul care iubeşte va dărui bunătatea sa, fără să aibă pretenţia de a primi ceva înapoi şi va vedea frumosul din orice lucru sau eveniment din viaţa sa (în orice rău este un bine.).
  • Recunoştinţă şi respect: fii recunoscător de tot ceea ce primeşti şi ceea ce ai, arată-ţi respectul faţă de oameni, natură, animale sau orice lucru ce te înconjoară.
  • Încredere şi siguranţă: oferă încredere omului de lângă tine. E simplu! Cât despre siguranţă, ea este necesară într-o relaţie, va vorbi de la sine următoarea poză:
  • Atenţie şi afecţiune: iubirea presupune să dovedeşti acest lucru atât prin vorbe blânde, cât şi prin fapte. Nu neglija omul iubit, zâmbeşte-i, îmbrăţişează-l şi arată-i zi de zi cât de mult îl apreciezi.


Ceea ce trebuie tu să reţii este faptul că, înainte de toate, trebuie să te iubeşti pe tine, ca apoi să iubeşti tot ceea ce te înconjoară. Nu încerca să limitezi iubirea, axându-te doar la anumite persoane. Încearcă să iubeşti natura, să oferi zâmbete necunoscuţilor, să întinzi o mână de ajutor bătrânilor, să fii fericit că trăieşti şi că poţi face ceva pentru o lume mai bună. 

Fii selectiv în acţiunile tale, "gândeşte" atât cu mintea, cât şi cu inima! 


luni, 26 ianuarie 2015

Cum comunicăm?

Comunicarea reprezintă o componentă esenţială în dezvoltarea personală. Aceasta este un proces prin care se transmit informaţii sub formă de mesaje, semne sau gesturi simbolice între două sau mai multe persoane. 

Majoritatea oamenilor au trăit, cel puţin, un moment în care nu şi-au găsit cuvintele sau, pur şi simplu, s-au blocat în faţa interlocutorului din diverse motive (teamă sau lipsa curajului de a-şi exprima opinia, emoţii puternice- care duc la lipsa coerenţei, intimidarea, ş.a.m.d.).

Pentru a ştii să comunici într-un mod eficient trebuie să ţii cont de:


Scopul comunicării: De ce vrei să comunici? 


Orice mesaj pe care vrei să îl transmiţi trebuie să aibă un scop. Nimic nu este făcut la voia întâmplării. Stabileşte-ţi scopul pentru care comunici şi astfel vei ştii şi ce aşteptări ai de la receptorul tău/receptorii tăi.


Componenta vizuală:


Limbajul trupului- acest subiect este unul complex şi s-ar merita ca pe viitor să dezvolt un articol bazat doar pe el. Ideea este următoarea: componenta vizuală este cea mai importantă componentă în cadrul comunicării, cea mai mare cantitate de mesaj o oferă aceasta. Aprofundând acest subiect, poţi folosi tehnica de "citire" a oamenilor, deoarece limbajul corpului poate indica sentimentele, gândurile sau intenţiile altor persoane. Această tehnică este tot mai des folosită de interlocutori, gesturile sau expresiile tale fiind interpretate.

ATENŢIE!
  1. Ai grijă ca mesajul tău verbal să fie în concordanţă cu mesajul non-verbal.
  2. Foloseşte cât mai puţine gesturi!
  3. Menţine contactul vizual, pentru a oferi credibilitate interlocutorilor.


Componenta paraverbală:


Această componentă se bazează pe studierea: volumului, tonului, ritmului, accentului , pauzei, intensităţii şi dicţiei. Important este să creezi o armonie între mesajul verbal şi aceste elemente paraverbale. 

ATENŢIE!
  1. O voce volubilă induce ideea de putere şi de încredere în forţele proprii, pe când o voce slabă transmite pasivitatea sau lipsa încrederii în ceea ce spunem. De evitat, volumul foarte mare, deoarece poate crea o senzaţie negativă interlocutorului.
  2. Tonul autoritar- dar nu agresiv, te va avantaja, vorbeşte cu voce moderată, rar şi apăsat.
  3. Foloseşte un ritm moderat, cu uşoare fluctuaţii.
  4. Pronunţă cuvintele clar şi corect- nu folosi cuvinte al căror sens nu îl cunoşti!

Componenta verbală:


Este componenta care presupune transmiterea informaţiei prin articulare (scris sau oral), privind cuvintele. Indiferent de modul în care transmiţi mesajul (scris/oral) este importantă veridicitatea acestuia şi folosirea corectă a cuvintelor, după cum am specificat şi mai sus. 


Dacă vrei să fii ascultat, ascultă şi tu la rândul tău.


O comunicare eficientă presupune respectul de a asculta interlocutorul până la capăt, pentru ca mai apoi să ne exprimăm părerea. 

ATENŢIE! Critica întotdeauna va fi însoţită de un feedback pozitiv.



Concluzionând, nu folosi mesaje combinate, pentru a nu crea un dezacord între ceea ce spui şi modul în care o spui, prin imagine şi  prin partea vocală. Găseşte-ţi curajul de a te exprima liber şi prin antrenament te vei perfecţiona. 

duminică, 25 ianuarie 2015

Unde găsim fericirea?

Frecvent aud această întrebare şi, probabil, cu toţii avem momente în care ne întrebăm: "Unde este fericirea?", "În ce constă aceasta?", "Cum o accesăm?" şi "Cum reuşim să o păstrăm cât mai mult timp?".


Tu ştii ce înseamnă "fericirea"? 


Fericirea este acea stare de mulţumire sufletească intensă/acea satisfacţie deplină, prin urmare, este o emoţie puternică, care ne oferă o stare de bine. Acest lucru este deja cunoscut, dar ce anume neglijăm de nu reuşim să fim fericiţi? Neglijăm aspectul mulţumirii, uităm să fim recunoscători şi să ne oferim acea "doză de fericire" atribuită lucrurilor sau evenimentelor din viaţa noastră, pe care deja noi le avem. Mereu ne axăm pe ceea ce ne lipseşte. De ce ne chinuim singuri? Pentru că prin natura noastră umană dorim să acumulăm sau să obţinem cât mai multe. De ce nu dorim atât de multe şi pentru sufletul nostru? De ce ne minţim că dorim linştea, când noi provocăm haosul? 

Dacă îţi doreşti fericirea, caut-o unde trebuie!


Fericirea este în tine, fericirea nu o găseşti în lucruri materiale, fericirea nu o găseşti într-un alt om, fericirea ta îţi aparţine ţie şi "izvorăşte" din tine. Tu îţi creezi orice stare şi orice emoţie pe care o simţi. Dacă vei înţelege acest concept, atunci vei ştii că viaţa este minunată, pentru că tu eşti un om bogat din punct de vedere emoţional şi spiritual, poţi accesa orice emoţie/stare pe care ţi-o doreşti.

Trăieşte în prezent!


Fericirea presupune să fii împăcat cu tot ceea ce s-a întâmplat, cu ceea ce se întâmplă şi ceea ce se va întâmpla. Odată prins în trecut sau îngrijorat de viitor, tu uiţi să trăieşti clipa şi momentul actual, astfel te afli într-o lume paralelă fericirii. Eliberează-te de orice fel de emoţie negativă anterioară, uită orice fel de răutate şi fii recunoscător vieţii pentru ceea ce ai. Indiferent cât de puţin ţi-a oferit viaţa, tu fii motivat şi fă ceva pentru a deveni ceea ce îţi doreşti.

Fericirea presupune acceptare, dar nu şi abandonarea visurilor tale.


A fi fericit înseamnă a fi mulţumit de ceea ce ai, a fi recunoscător, însă asta nu înseamnă ca tu vei înceta să lupţi pentru ceea ce îţi doreşti, tu trebuie să crezi într-o lume mai bună şi să tratezi orice eveniment din viaţa ta ca o lecţie, în urma căreia tu ai dobândit ceva. 

sâmbătă, 24 ianuarie 2015

Raţiune sau sentimente?

De multe ori ne aflăm în această situaţie, în care suntem puşi să alegem, iar noi nu ştim care este adevăratul câştigător al acestui "conflict". Situaţia se agravează prin ascultarea diverselor ipoteze/opinii , cum ar fi: "Raţiunea nu te înşală niciodată" sau, în sens opus primei afirmaţii, "Fă ceea ce simţi!".
Ei bine, acest articol a pornit de la o discuţie despre blog, între mine şi un prieten, care mi-a propus să dezvolt o temă bazată pe poza următoare:

Ce cred eu despre acest conflict?

Cred că poate fi evitat, deoarece se poate stabili o armonie între ceea ce gândim (mental) şi ceea ce simţim (cu inima). Aceste "părţi" sunt strâns legate una de cealaltă şi neglijarea oricăreia, în detrimentul celeilalte, provoacă un dezechilibru.

În general, acest conflict poate fi evitat sau diminuat prin dezvoltare personală, dacă evoluezi şi permiţi iubirii să intre în viaţa ta, sub orice formă a ei, te vei elibera de orice conflict interior.

Acest lucru l-am realizat prin propria experienţă şi îţi voi oferi un mic sfat ţie, dragă prieten, dezvoltând un caz particular, bazat pe relaţia ta şi a persoanei iubite, de sex opus. Vei ajunge la vârsta în care îţi vei dori să ai o satisfacţie pe toate planurile, iubirea este necesară, însă nu suficientă, acolo unde există inteligenţă şi dorinţa de a fi stimulat intelectual, de a evolua şi de a învăţa în permanenţă ceva nou. Aceste lucruri sunt posibile dacă ambele persoane sunt încadrate în aceeaşie arie, privesc spre aceeaşi ţintă şi îşi împărtăşesc aceleaşi idealuri sau, cel puţin, idealurile celuilalt sunt privite ca ceva firesc. 

Concluzionând, voi face un sumar la ceea ce doresc să-ţi transmit:
1. Axează-te pe ambele părţi în egală măsură, sunt la fel de importante.
2. Ai nevoie să fii stimulat atât emoţional, cât şi intelectual.
3. Fii selectiv şi înainte de a lua o decizie, consultă-ţi ambele părţi.
4. Acceptă tot ceea ce se întâmplă în interiorul tău, nu fugi de lucrurile care te înspăimântă, ele reprezintă răspunsurile multor întrebări care nu îţi dau pace.
5. Iubirea trece prin minte şi mintea trece prin iubire, greu de crezut? Poate că da, însă cum altfel ai putea să îţi găseşti liniştea?

Tu ce părere ai despre acest subiect?

Ceva nou, ceva ce te defineşte...

Acest articol "s-a născut" din dorinţa de a crea o comunicare între mine şi tine, dragă cititorule. Înainte de a începe să discutăm în amănunt despre tine, căci acest blog este despre tine, vreau să îţi creezi o stare de relaxare, să te eliberezi de orice fel de emoţie negativă şi să zâmbeşti, căci eşti un om special şi norocos. Acum aş vrea să te gândeşti la câteva lucruri de care să simţi recunoştintă şi mulţumire. Vezi?! Ţi-am zis că eşti norocos. 

Eşti pregătit să vorbim despre tine? Bun! Am să îţi pun un set de întrebări la care aş dori să îţi răspunzi sincer:

  • Cine eşti tu ca om şi ca suflet?
  • Te cunoşti cu adevărat?
  • Eşti cine ţi-ai dori să fii?
  • Te simţi bine în "pielea" ta?
  • Ce ai schimba la tine? Şi de ce?
  • Ce te reţine să îţi îndeplineşti visurile? Ai motive reale?
  • Cum te vezi în viitor?
  • Ce obiective ai pentru anul acesta? (Dacă nu ai nici unul stabilit, nu pierde timpul şi fă-ţi o listă cu cele mai importante acţiuni sau obiective ce vrei să le realizezi.)
  • Te afli în locul în care ţi-ai dori să fii?

Odată ce ţi-ai răspuns la aceste întrebări, vei ştii că puterea de a schimba ceva în viaţa ta îţi aparţine. Dacă anumite răspunsuri nu sunt pe placul tău, atunci fă ceva!

REŢINE! Acceptă-te cu bune şi cu rele, căci întregul univers este definit prin dualitate: bine- rău, lumină- întuneric, ş.a.m.d., însă această dualitatea formează un întreg, o unitate. Nu poţi nega sau separa ceva ce îţi aparţine, pentru că astfel vei fi incomplet. Prin urmare, acceptă-ţi condiţia umană şi eliberează-te de orice energie negativă. Prosperă şi dezvoltă-te frumos printr-o gândire pozitivă!

Ce părere ai despre acest articol?

vineri, 23 ianuarie 2015

De ce ne este frică?


Frica este o emoţie primară, cu care ne naştem. Aceasta este des întâlnită în zilele noastre, sub diverse "măşti", însă, de multe ori, este nefondată şi reprezintă o piedică în a duce la bun sfârşit ceea ce ne dorim. În acest articol, vom discuta despre fricile întâlnite cel mai des, ci anume:
  • Frica de necunoscut: aceasta stă şi la baza celorlate frici, ne impunem anumite limite în a face ceea ce ne dorim, deoarece necunoscutul reprezintă o zonă nesigură si întunecată. Practic, ieşim din aşa numita "zonă de confort" şi intrăm într-o zonă străină, în care nu mai deţinem noi controlul. Ceea ce uităm mulţi dintre noi este faptul că acest control nu-l deţinem niciodată cu adevărat, deoarece viaţa este plină de influenţe şi imprevizibilă. Însă noi avem puterea de a alege, iar alegerile noastre contează. Schimbarea presupune ceva nou, noul prespune necunoscutul, necunoscutul presupune frica şi uite aşa mulţi oameni refuză schimbarea. Schimbarea este esenţială în viaţa oricui, dacă insişti să rămâi în "zona de confort", acea zonă sigură şi familiară, pierzi: diversitatea, noutatea, adrenalina, nu înveţi nimic nou şi, prin urmare, nu te dezvolţi. Fii curajos, fă ceea ce te sperie şi asumă-ţi descoperirea unei lumi noi!
  • Frica de moarte: este asemănătoare cu frica de necunoscut, deoarece nu ştim ce ne aşteaptă odată cu ea şi suntem mult prea legaţi de viaţa umană, de corpul nostru şi de tot ceea ce ne înconjoară. Ceea ce nu ştiu mulţi dintre oameni este faptul că moarte nu reprezintă un inamic, nimic nu poate fi rău dacă învăţăm să vedem frumosul din orice lucru. Dacă am iubi, am crede în bine şi în reuşita faptei pe care dorim să o facem, atunci orice frică ar dispărea. Învaţă să te detaşezi, să trăieşti clipa şi să oferi bunătate, pentru a primi bunătate. 
  • Frica de a vorbi în public: această frică este provocată de lipsa de încredere sau de teama de a greşi sau de a te face de râs în faţa unui auditoriu. Însă, tocmai aceste temeri ne aduc eşecul. Indiferent dacă te-ar cuprinde frica în momentul în care ai ţine un discurs, tu continuă şi experimentează astfel de acţiuni, cât mai des. Singurul remediu al fricii este acţiunea. Acţionează şi distruge aceste bariere imaginare. 

Concluzionând, doar tu eşti creatorul vieţii tale şi tu alegi dacă îţi învingi sau nu frica. Nimic nu te poate "îngrădi" în a face ceva, dacă tu nu ai accepta asta.



P.S. Eşti un om minunat, iar eu am încredere că poţi să faci tot ceea ce îţi doreşti, prinde curaj şi exprimă-te liber, acţionează şi ai încredere în tine.

joi, 22 ianuarie 2015

Pe tine ce te inspiră?

Una dintre frumuseţiile vieţii este să îţi găseşti inspiraţia în cineva sau ceva anume şi, de asemenea, de a inspira pe cineva. Să crezi în visurile tale, să "zbori" pe cele mai înalte culmi ale bunătăţii, fericirii şi iubirii- sună frumos, nu? Ei bine, acest lucru este posibil. După cum spunea genialul Picasso: "Tot ceea ce îţi poţi imagina este real.". Ai puterea să te faci remarcat- noi prin natura noastră suntem fiinţe remarcabile şi geniale. Accesează-ţi "comoara" interioară şi găseşte-ţi inspiraţia la rândul tău, însă nu uita că ai puterea de a ajuta oamenii să îşi găsească echilibrul şi să realizeze cât de frumoasă este viaţa lor. Suntem firi diferite, însă toţi tindem- la un moment dat, către împlinirea spirituală. Uite câteva citate, care mă inspiră zi de zi pe mine:

"Gândul este energie, poţi clădi o lume sau o poţi distruge doar prin modul de a gândi." (Susan Taylor)

  • "Tot ceea ce îţi poţi imagina este real." (Pablo Picasso)
  • "Deşi călătorim prin lume ca să găsim frumuseţea, noi trebuie să o purtăm cu noi sau altfel nu o vom găsi niciodată." (Ralph Waldo Emerson)
  • "Când îţi doreşti ceva cu adevărat, tot Universul conspiră pentru îndeplinirea visului tău. "(Paulo Coelho)
  • "Viitorul depinde de ceea ce faci azi." (M. Gandhi)
  • "Nu merge pe unde te duce drumul, mergi pe unde nu există drum şi lasă o urmă." (Ralph Waldo Emerson)
  • "Cele mai multe umbre din viaţa noastră apar din cauză că stăm în calea propriei noastre lumini." (Ralph Waldo Emerson)
  • "Nu voi fi un om obişnuit, pentru că am dreptul să fiu extraordinar." (Peter O Toole)
  • "Niciodată nu este prea târziu să fii ceea ce ai fi putut deveni." (George Eliot)
  • "Găseşte curajul de a fi tu însuţi, chiar dacă încă nu ştii cine eşti." (Paulo Coelho)
  • "Construieşte-ţi în minte o imagine a reuşitei tale. Păstrează această imagine cu tenacitate, nu îi permite să dispară. Mintea ta va cauta modalităţi de a dezvolta această imagine şi nu-ţi imagina nici un fel de obstacole." (Norman Vincent Peale)

Tu ce citate preferate ai? Sau ce te inspiră?